| » Avenul Gemenele |
Avenul Gemenele, 3150/9
Lungimea totala, incluzand radierile 422m.
Lungimea reala a pesterii 278,9m.
Denivelarea maxima -38,2m.
Distanta cea mai mare fata de intrare: 200,4m.
Altitudine: 1224m
Descriere:
Este botezat astfel dupa cele doua verticale de acces ale sale: una de 17 m, cealalta de 20 m. Pentru coborâre putem alege orice varianta, verticala de 20 m este echipata cu un piton (se vor folosi si amaraje naturale - copaci) iar pentru verticala de 17 m echiparea s-a facut cu 2 spituri. Dupa coborârea verticalei lumina ramâne agatata undeva sus, amintire a banalului. De aici noi orizonturi de întuneric asteapta atingerea calda a luminii de acetilena.
Ambele verticale coboara în aceeasi sala, a doua ca si dezvoltare. Noi vom începe descrierea coborând pe verticala de 20m, despartita de "geamana" ei de un pilier urias. De aici urcam pe un con de grohotis pâna la baza verticalei de 17m. De aici continuam ascendent pâna ajungem la o galerie orizontala. Se trece prin culoarul bogat în ramasite ale animalelor care au cazut în aven si ajungem la o sala cu dimensiuni modeste, din care se desprind 3 galerii, toate descendente. O vom alege pe cea din mijloc si vom ajunge într-o sala, mai mare decât cea anterioara, frumos concretionata. Continuam pe acelasi ax si dupa ce urcam un mic prag ajungem la un sector foarte bogat concretionat, toate cuvintele care descriu acest sector sunt la superlativ. Stalagmite, stalactite, coloane, curgeri parietale, clusterite, ne rapesc privirea. Atentie însa la gururile ce acopera la un moment dat toata latimea galeriei. Si toate acestea nu sunt decât un preambul pentru Sala Mare, care se deschide, descendent, din aceasta galerie.
Cum intram în ea, privind în stânga, ne întimpina Marele Gur, cu apa-i ireal de curata, atât de curata încât de multe ori lasa impresia unui gur gol. În dreapta o succesiune de gururi în care dorm ravasite câteva cranii de liliac. Continuam sa coborâm, pe lânga niste frumosi pomi de iarna; tavanul ramâne undeva deasupra la 15-30 m, încarcat de turturi de piatra. Ajungem în fundul salii, acesta din urma orizontal. Aici, într-o misterioasa îmbratisare, piatra a acoperit oasele unei stravechi capre, însa un pirat de pestera într-o rabufnire de curiozitate si inconstienta a sfarmat tacuta uniune. Veti vedea doar oase acoperite de o crusta de calcar de circa 2-3 cm ravasite pe podea. Sala continua cu o galerie îngusta si noroioasa ce într-un târziu va începe sa urce, scotându-ne tot la baza avenului (galeria din stânga, dintre cele trei descendente amintite mai sus). Cealalta galerie descendenta, din dreapta, se va alatura celei din mijloc, dupa o scurta si foarte abrupta coborâre.
O sala de dimensiuni mari se afla si în stânga intrarilor, dar neconcretionata, grohotisul si formele relativ geometrice trimitându-ne cu gândul la o geneza gravitationala. Aceasta sala da într-o galerie mica, scurta de doar 10 m, dar ale carei speleoteme depasesc orice superlativ: stilolite, clusterite, draperii etc. Galeria se termina brusc, fiind închisa de o scurgere calcitica.
Si aceasta cavitate reclama pregatire si echipament corespunzator, însa va asiguram ca merita tot efortul. |
|