» Cabana Râmeţ - Piatra Cetii - Piatra Craivei - Platoul Ciumerna.
Marcaj: banda roşie; Lungime: 28km; diferenţa de nivel: 1550m; Timp de mers: 11-12 ore.
 Traseul acesta este o porţiune a aşa-numitei Magistrala Apusenilor, care, la rândul ei, face parte din unul dintre traseele europene. La noi în ţară, trece peste M-ţii Bihor, Vlădeasa şi peste întreaga lungime a Munţilor Trascău. De la cabana Râmeţ, marcajul coboară pe drumul carosabil circa 700 m, şi după o muchie stâncoasă, urcă pe un drum de care spre dreapta-înainte (între case), care suie spre cătunul Faţa Pietrii. Drumul, cam abrupt, urcă până pe creasta Prisecii, apoi coboară în Valea Ceţii. Pe această vale, în amonte, la circa 600 m se află Cheia Tecşeştilor. Marcajul traversează valea şi urcă printre casele cătunului Răicani, până în şaua Doştina (890 m), aflată la est de vârful Piatra Cetii. Aici intersectăm marcajul triunghi roşu (traseul nr.3), ce urcă din Cetea şi merge spre Întregalde.

Dacă avem timp şi energie, putem escalada Piatra Cetii (1233m) cam într-o oră, de unde avem o privelişte cuprinzătoare, care răsplăteşte efortul depus. Marcajul traseului nostru însă coboară spre sud, pe un bot de deal, până în Valea Galdei, în aval de Cheile Întregalde. Ajungând pe drumul carosabil, îl urmăm pe acesta spre stânga, în aval, cam 1km , şi după al doilea pod, traversăm pârâul pe o punte (cioplită dintr-un trunchi de copac) şi urcăm pe prima vale laterală spre sud, pe un drum de tractor, până în creastă, între Piatra Bulzului şi Dealul Tibrului.

De aici se vede foarte bine atât Piatra Ceţii cât şi Piatra Craivei. În continuare, pe teren deschis, ocolim spre sud-vest obârşia Văii Tibrului, apoi coborâm în Valea Cricăului, unde traversăm un drum forestier, ca apoi să urcăm pe Piatra Craivei (1078 m). La nord-nord-est de vârf, se găsesc ruinele unei cetăţi medievale, care la rândul ei, a fost construită pe ruinele unei cetăţi dacice, probabil Apoulon. După ce admirăm priveliştea largă de pe vârf, urmăm marcajul spre vest şi ocolind Vf. Fabian spre sud, pe creasta deschisă ajungem sub Vf. Sfredelaşu (1133 m), pe care îl ocolim tot spre sud. După acest vârf, banda roşie o ia spre vest, ocoleşte obârşiile văii Bucerdei, continuă pe fâneţe, apoi traversează o pădure de foioase. În continuare trece peste o şa, şi ajunge sub vârful Hurmurilor, de unde, păstrând nivelul, avansăm spre vest şi ajungem pe Poiana Ascunsă Traversăm poiana, apoi o pădure spre vest, ajungem pe poiana platoului carstic Ciumerna, cu un relief haotic, cu multe doline şi câteva uvale (depresiuni) şi cu un ponor. Pe acest platou mai întâi traversăm marcajul cu cruce galbenă, ce vine din valea Găldiţei şi coboară spre Lacul Iezer (Ighiu) şi apoi spre valea Ampoiţei.