»Alba Iulia - Şard - Zlatna
Distanţa: 37 km

 Ieşim din Alba Iulia spre nord-vest, pe DN74, trecând prin Miceşti, după 8 km ajungem în Şard. De aici un drum se ramifică spre nord spre Ighiu, iar drumul principal coteşte spre sud-vest şi urmează cursul Ampoiului, spre amonte. După 3 km se ajunge la confluenţa Ampoiţei, de unde, spre dreapta se văd Pietrele Ampoiţei (rezervaţie geologică-Custode oficial ATE TRASCĂU CORP Zlatna), -foarte căutate pentru numeroasele trasee de escaladă sportivă .

Pe valea Ampoiţei urcă un drum pietruit spre Lunca Ampoiţei, pe care urcă şi traseul marcat cu cruce galbenă, ce trece prin Cheia Ampoiţei şi care duce spre Lacul Ighiu. Urmând DN74, în continuare, atingem localităţile Tăuţi, apoi Meteş. Între acestea, spre sud, pe un vârf ascuţit, se află ruinele unei cetăţi medievale. Din Meteş se poate vizita, pe jos (în 2 ore), o mică cheie din Valea Albinei. Versanţii munţilor, în mai multe locuri, sunt împodobiţi cu formaţiuni stâncoase albe, din calcar, cum este şi Piatra Corbului, imediat după Poiana Ampoiului, pe stânga (tot un obiectiv geologic ocrotit).

Continuăm pe şosea spre Zlatna, înaintea localităţii Presaca Ampoiului, trecem pe lângă monumentul celor 700 de maghiari refugiaţi din Zlatna, ucişi în 24 oct. 1848. După Presaca, ajungem în Feneş, de unde se poate urca pe un drum asfaltat de pe valea cu acelaşi nume, circa 10 km către Cheile Caprei ( Custode oficial ATE TRASCĂU CORP Zlatna). Tot aici se găsesc 2 turnuri imense de calcar, înalte de peste 70 m ( locul numit Piatra Caprei). De la capătul localităţii, o potecă ne conduce spre vârful Dâmbău (1369 m), cel mai înalt punct al Munţilor Trascăului, de unde se deschide o panoramă formidabilă.

După încă 3 km, pe stânga un drum asfaltat ne poate duce în satul Valea Mică şi la Rezervaţia Calcarele de la Valea Mică- rezervaţie geologică, formată din trei blocuri de calcar în stânga şi în dreapta drumului. Din dreptul drumului ce duce la Valea Mică, o cărare urcă în dreapta către Rezervaţia Piatra Bulbuci, o veche aşezare a purtătorilor culturii Coţofeni şi loc de practicare a alpinismului. Amândouă rezervaţiile se află în custodia ATE TRASCĂU CORP Zlatna. Şoseaua DN74, după încă 4 km ajunge în centrul oraşului Zlatna, vechiul centru minier al aurului. Pe vremea romanilor, aici, în Ampelum a avut sediul procuratorul aurului, care a dirijat mineritul şi transportul aurului.